Retinopatiecopii.ro | Retinopatie de prematuritate – R.O.P

Ce trebuie să ştie părinţii

 

C. Nascutzy: Retinopatia de premturitate, principala cauză de orbire la copil

În România se înregistrează anual aproximativ 24.000 de naşteri premature din totalul de 220.000 de naşteri, procentul prematurilor fiind de 11 % cu risc de a dezvolta retinopatie, a declarat joi, pentru AGERPRES, dr. Constanţa Nascutzy, specialist oftalmolog la Institutul de Ocrotirea Mamei şi Copilului (IOMC).
“Incidenţa retinopatiei de prematuritate este de 50 – 70 % şi toţi prematurii de 34 de săptămâni la naştere şi 2000 grame trebuie controlaţi pentru a nu rămâne orbi. În prezent retinopatia este principala cauză de orbire la copil în România şi din păcate sunt foarte puţini specialişti în oftalmologie pediatrică şi mai ales în retinopatia de prematuritate”, a spus Nascutzy.
Potrivit specialistului oftalmolog, copiii născuţi prematur diagnosticaţi cu retinopatie pot fi trataţi cu laser după patru săptămâni de la naştere, evoluţia lor fiind favorabilă sau nefavorabilă, în funcţie de gravitatea afecţiunii.
“Dacă copilul nu este depistat sau are evoluţie nefavorabilă rămâne nevăzător toată viaţa, de aceea este foarte important controlul, boala putând evolua foarte repede”, a detaliat medicul.
Aceasta a subliniat că există o lipsă acută de specialişti în domeniu, IOMC fiind coordonatorul naţional al Programului de screening şi tratament pentru retinopatia de prematuritate, prin cei doi oftalmologi ai săi. În ţară există nouă astfel de centre în care pot fi evaluaţi şi trataţi prematurii cu retinopatie.
IOMC deserveşte 15 judeţe din ţării şi toate maternităţile din Bucureşti plus Ilfov.

Sursa: romedic.ro

 

Screening-ul retinopatiei de prematuritate

 
Criterii naţionale de includere în screening pentru retinopatia de prematuritate în România
 
La nivel internaţional există variaţii cu privire la criteriile de includere în screening: în ţările dezvoltate există tendinţa de a se centra atenţia în principal asupra prematurilor cu vârstă gestaţională (VG) < 32 săptămâni şi greutatea la naştere (Gn) < 1500 g (sau chiar 1250g). Totuşi, la aceştia se adaugă şi copii mai maturi şi cu Gn mai mari , care au avut factori de risc perinatali.
În ţările în curs de dezvoltare, care au resurse mai modeste în ceea ce priveşte supravegherea prenatală a gravidelor şi îngrijirea nou-născuţilor cu risc crescut, utilizarea strictă a criteriilor de mai sus expune la riscul de a pierde din vedere copii mai maturi şi cu Gn mai mari ,care pot face forme severe de retinopatie de prematuritate (RP).
Din experienţa acumulată de specialiştii IOMC şi din alte centre din ţară în cei peste 5 ani de screening sistematic şi din analiza datelor colectate în cadrul programului regional de screening şi tratament al RP, au rezultat următoarele concluzii:
Vor fi incluşi în screening:
     – toţi prematurii cu VG < 34 săptămâni şi Gn > 2000g;
    – prematurii cu VG > 34 săptămâni şi Gn > 2000 g cu factori de risc perinatali (hipoxie la naştere, sindrom de detresă respiratorie a nou-născutului pentru care au primit oxigenoterapie cu FiO2 > 40%, ventilaţie mecanică, hemoragie intraventriculară, hiperbilirubinemie, icter prelungit, sepsis neonatal, anemie, enterocolită necrozantă, şoc neonatal pentru care a primit tratament cu dopamină).
 
Protocol de examinare în cadrul screening-ului pentru RP
 
Screening-ul este efectuat, de regulă, în maternitate, de către un  medic oftalmolog instruit în acest sens. Pentru această activitate este necesar ca medicul să dispună de un oftalmoscop indirect.
1. Prima examinare se va face, cu ajutorul oftalmoscopului indirect, după midriază obţinută cu tropicamidă 0,5% şi clorhidrat de fenilefrina 2,5%, cu anestezie locală cu proparacaină sau tetracaină 0,5% sau clorhidrat de oxibuprocaina 0,4%; se menţine ochiul deschis cu ajutorul blefarostatului şi periferia retinei se vizualizează prin indentare sclerală; examinarea se face în maternitate sau în cabinetul de oftalmologie, între 4 şi 6 săptămâni de la naştere şi nu înainte de 31 săptămâni postconcepţionale. Rezultatele examinării sunt înregistrate pe fişa tip de colectare de date prezentată în Anexă.               
2. Următoarele examinări pentru RP  se fac, în mod similar, la intervale de câte 7 – 14 zile sau chiar mai des, în funcţie de stadiul  RP, zona în care sunt situate leziunile şi de prezenţa factorului plus, după cum urmează:
Zona I:
     – stadiile 1 sau 2 fără factor plus prezent  – examinările se fac la 3 –  7 zile interval.
Zona II:
     – vascularizaţie imatură şi stadiul 1 şi 2 cu/ fără factor plus – examinările se fac la10 – 14 zile interval;
    – stadiul 3 fără factor plus prezent – examinările se fac la interval de 4-7 zile până la atingerea pragului de tratament definit de prezenţa crestei fibrovasculare (stadiul 3) şi apariţia factorului plus.
Zona III:
     – vascularizaţie imatură şi stadiul 1 şi 2 cu/fără factor plus – examinările se fac la 14 -21 zile interval până la vascularizarea completă a retinei sau până la regresia leziunilor de RP;
     – stadiul 3 făra factor plus prezent – examinările se fac la 7-14 zile interval până se observă regresia leziunilor sau, în rare cazuri, progresia acestora, situaţie excepţională, în care se impune tratamentul laser.
Leziunile de RP activă trebuie să fie urmărite  până la regresia bolii.
Un studiuamplu, care a urmărit involuţia fazei acute a RP ,  a arătat că aceasta începe la o vârstă medie de 38,6 săptămâni vârstă postmenstruală , iar în 90% din cazuri RP a început să involueze înainte de 44 săptămâni vârstă postmenstruală.
3.    Controalele ulterioare se fac la vârsta de:
     – 6 luni,
     – 9 luni,
     – 12 luni,
     – apoi anual până la vârsta de 6 – 7 ani şi chiar până la vârsta adultă,
în vederea decelării complicaţiilor tardive ale RP: strabism, vicii de refracţie, ambliopie, dezlipire tardivă de retină, glaucom secundar.